Determinarea celor mai etice alegeri poate fi extrem de dificilă. Sunt disponibile numeroase abordări identificate formal pentru luarea deciziilor. O abordare universală a eticii se bazează pe conceptul de absolutism moral: ideea că dacă ceva nu este corect într-un singur loc sau pentru o persoană, nu este potrivit pentru nimeni, oriunde. Abordarea universală este de obicei utilizată în situații interculturale, dar poate fi utilizată și în orice situație în care o parte operează în afara normelor acceptate cultural.
A sustine
Abordarea universală simplifică procesul decizional. Alegerea etică a fost în esență predeterminată, astfel încât o reflecție îndelungată și o dezbatere pot să nu fie necesare. Mai mult, legile naționale și reglementările globale pot face anumite alegeri obligatorii sau cel puțin extrem de preferate. Supravegherea devine mult mai ușoară atunci când alegerile „corecte” și „greșite” sunt clar indicate. Astfel, abordarea universală poate contribui la asigurarea unor standarde egale pentru toți angajații, asociații de afaceri și ceilalți afectați de activitățile unei companii.
Critică
Criticii au numit abordarea universală „imperialism etic”, așa cum discută John Schermerhorn în „Explorarea managementului”. Acest lucru pune în special o problemă în interacțiunile interculturale de afaceri. Este posibil ca o persoană de afaceri să nu dorească să fie percepută în comunitatea internațională - sau acasă - ca având o atitudine etică rigidă. O astfel de abordare ar putea să o facă să pară discriminatorie față de cei cu alte credințe.
Exemple
Un CEO care decide dacă va fi partener cu o firmă de peste mări care se abține de la promovarea femeilor în funcții superioare trebuie să decidă dacă parteneriatul ar fi o alegere etică pentru el.
O companie care operează într-o țară cu standarde de poluare laxă trebuie să decidă ce măsuri de precauție să ia pentru a evita dăunarea comunităților locale și a ecosistemelor.
Un manager ar putea lua în considerare dacă un angajat cu o personalitate introvertită - în comparație cu oamenii din propria sa cultură sau alta - este necooperant sau pur și simplu nu preferă să se angajeze în dezbateri îndelungate.
Alternative
Abordarea relativismului cultural oferă o alternativă la abordarea universală. Relativismul cultural susține că ceea ce este etic variază în funcție de normele și valorile locale. Are un mare respect pentru validitatea diferitelor culturi și puncte de vedere. Cu toate acestea, oamenii de afaceri care subscriu la relativismul cultural pot identifica în continuare standarde etice largi care tind să se aplice dincolo de granițe, cum ar fi drepturile lucrătorilor în ceea ce privește siguranța și plata corectă. Cu alte cuvinte, relativismul cultural nu trebuie folosit ca o scuză pentru a accepta normele culturale de condiții de muncă slabe, lipsa oportunităților educaționale sau reglementări de mediu laxe. Teoria contractelor sociale integrate urmărește această logică, oferind o abordare creativă bazată pe etică comună și respectarea normelor locale.
